Sa spunem ca intr-o buna zi vezi un telefon. Un anume model de telefon. Intamplator, pe strada, privind aiurea la vitrine, la tv intr-o reclama, pe vreun site sau poate ti-e recomandat de un prieten. Te vrajeste de la prima vedere. Designul, culoarea, reflexiile plasticului, claritatea (si marimea) display-ului… si daca esti destul de destept ca sa nu pui botul doar la aspectul exterior afli ca are o gramada de functii marfa, ce s-o mai lungim, te defineste, te reprezinta, te-ai indragostit. E telefonul perfect!
Si-l cumperi.

E-al tau. Te bucuri de el, il arati prietenilor, il iei cu tine peste tot, in club face senzatie, esti non-stop cu mana pe el, ii faci cadou ultimele ringtone-uri, cele mai marfa wallpapere, deja a devenit o parte din tine. Nivelul constant de entuziasm se pastreaza un anumit timp. Cand durata asta se apropie de sfarsit, exista doua variante.
Prima: parca nu mai e ca la-nceput. Nu te mai surprinde cu nimic, joci aceleasi jocuri in fiecare zi si parca bateria nu mai tine asa mult ca altadata. Poate n-ai bani de unul nou, poate te-ai obisnuit cu cel pe care-l ai acum, totusi nu te-nduri sa-ti iei altul. Zilele trec si cu fiecare apel parca-ti vine sa-l dai de perete, gata, te-ai saturat, il urasti! Intr-o buna zi vezi un telefon. Un anumit model de telefon… Si istoria se repeta.
A doua: Pasiunea de la inceput se stinge incet-incet si se transforma in siguranta, confort, apreciere. Stii ca n-o sa te lase acumulatorul cand ti-e lumea mai draga, se-aude tare, iti incape perfect in buzunar langa bricheta, ii cunosti fiecare secret, iti ofera fix ce-ti trebuie si nimic in plus, practic nu concepi sa traiesti fara el (hell, you even introduced it to your parents! 😉 ). Din cand in cand vezi cate un model sexy care-ti da palpitatii dar esti patit deja, n-ar fi prima data cand arunci vrabia din mana pentru cioara de pe gard asa ca mergi linistit mai departe, atent sa nu-l faci bucati pe gresie sau sa-l scapi in Dambovita.
In functie de preferinte si caracter are loc una din cele doua situatii prezentate mai sus.

Desigur, se observa foarte usor ca inlocuind cuvantul “telefon” cu “persoana de sex opus” dam peste ceva “de cand lumea”. Mi-a placut ideea si a fost marfa sa scriu postul. Bineinteles, putea fi “masina”, “apartament”, sau “pereche de adidasi” in loc de telefon. Oricare ar fi fost obiectul in cauza… tocmai asta e. E vorba de un obiect. Care nu reactioneaza, nu are pareri, nu te critica, nu poate sa te deceptioneze, nu te barfeste, n-are toane, arata bine si-si face treaba fara de deschida gura pentru ca oricum nu are asa ceva. Doar cateva motive pentru care sa-l iubesti asa de mult (mult, putin, oricum, ceva feeling tre’ sa fie ca altfel n-are nici un farmec).
Concluziile si comentariile vi le las voua.